ceramicstemă naţională a Moldoveisunflower



Ministerul Afacerilor Externe şi Integarării Europene

Republica Moldova Pagina Oficială Centrul de Apel Paşapoarte cu date Biometrice Legislaţia Republicii Moldova Products of Moldova Airmoldova Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2015 - 2018 E-services Registru Chamber
Mass Media din Moldova
Ambasada Republicii Moldova în România
Aleea Alexandru nr.40, sector 1, Bucureşti 011824, România
Tel: (+4 021) 230 04 74; 230 07 32 Fax: (+4 021) 230 77 90
E-mail:
Secţia Consulară a Ambasadei Republicii Moldova în România
Strada Emanoil Porumbaru nr. 89, parter, sector 1, Bucureşti 011424, România
Tel: (+4 021) 410 98 27; 410 04 84 Mob: +40 787 898 050 (Exclusiv pentru cetăţenii Republicii Moldova care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă (accidente cu victime, decese, calamităţi şi alte situaţii de pericol sau cu caracter extraordinar. La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare) Fax: (+4 021) 410 98 26
E-mail:
Consulatul General al Republicii Moldova la Iași
Strada Aleea Grigore Ghica Vodă, nr. 60A, zona Copou, Iași, 700127, România
Tel: (+4023) 222 03 15 Tel/Fax: (+4023) 222 03 16
E-mail: ,
Pagina a fost vizitată de 209 ori
Site-ul a fost vizitat de 9555235 persoane
Site-ul este folosit de 3 persoane
Site-ul a fost accesat de 158469 ori.

Date generale

Prezentare Generală


Denumire oficială (inclusiv în limba oficială): Republica Serbia (Republika Srbija).

Scurt istoric: Independenţa Serbiei a fost recunoscută de către marile puteri la Congresul de la Berlin din 1878. La 1 decembrie 1918, Serbia a intrat în componenţa Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în anul 1929. După preluarea puterii de către comunişti, în 1943 s-a format Federaţia Democrată a Iugoslaviei, transformată în 1946 în Republica Populară Federativă a Iugoslaviei, apoi în 1963 în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Disoluţia acesteia a început în 1991, când rând pe rând Slovenia, Croaţia, R. Macedonia şi Bosnia şi Herţegovina şi-au declarat independenţa. Noua entitate rezultată a fost Republica Federală Iugoslavia, formată din Serbia şi Muntenegru. Între anii 2003 şi 2006, RFI s-a redenumit Uniunea Serbia şi Muntenegru, care s-a desfiinţat în iunie 2006 prin declaraţia de independenţă a Muntenegrului. La 5 iunie 2006, Serbia şi-a declarat şi ea independenţa, luând fiinţă actualul stat: Republica Serbia.

Serbia şi-a depus oficial candidatura pentru a adera la UE la 22 decembrie 2009. La 14 iunie 2010 a fost lansat procesul de ratificare a Acordului de Stabilizare şi Asociere a Serbiei cu UE.

Serbia a devenit membru al Parteneriatului pentru Pace (PfP) la 14 decembrie 2006. În decembrie 2007, Parlamentul Serbiei a adoptat o rezoluţie privind neutralitatea militară a acestui stat, până la organizarea unui referendum popular. Reticenţa faţă de integrarea euro-atlantică este legată de bombardamentele NATO asupra Serbiei din anul 1999. La Summit-ul de la Bucureşti (3-4 aprilie 2008) s-a arătat că NATO doreşte dezvoltarea în continuare a unei relaţii ambiţioase şi substanţiale cu Serbia, manifestându-şi disponibilitatea de a invita această ţară la faza de Dialog Intensificat, însă numai în urma unei solicitări a Belgradului în acest sens.

Serbia este participantă/membră a principalelor formate de cooperare regională: Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei (SEECP), Consiliul Cooperării Regionale (RCC), Iniţiativa Central Europeană (ICE), Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Centrul SECI, precum şi semnatară a noului CEFTA (Bucureşti, decembrie 2006).

Capitala şi principalele oraşe: Belgrad (capitală, 1 576 124 locuitori), Novi Sad (299 294 locuitori), Nis (250 518 locuitori), Kragujevac (175 802 locuitori).

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 88.361 kmp. Provincii: 1. Voivodina (populaţie- 2.031.992 locuitori; suprafaţă - 21.506 kmp); 2. Kosovo şi Metohija (populaţie - 1.956.196 locuitori; suprafaţă - 10.849 kmp). 29 districte: Borski, Branicevski, Jablanicki, Backa South, South Banat, Kolubarski, Kosovski, Kosovsko-Mitrovacki, Kosovsko-Pomoravski, Macvanski, Moravicki, Nisavski, Pcinjski, Pecki, Pirotski, Podunavski, Pomoravski, Prizrenski, Rasinski, Raski, Backa North, North Banat, Banat Central, Sremski, Sumadijski, Toplicki, Zajecarski, Backa West and Zlatiborski.

Populaţia (număr şi compoziţie etnică/religioasă): 9.498.001 locuitori. Naţionalităţi: 82.86% sârbi, 3.91%, maghiari, 1.81% bosniaci, 1.44% rroma, 1.08% iugoslavi, 0.94% croaţi, 0.92% muntenegreni, 0.82% albanezi, 0.79% slovaci, 0.53% vlahi, 0,46% români, 0.34% bulgari (conform recensământului din 2002). Religii: 85% ortodocşi, 5,5% catolici, 3,2% musulmani, 1,1% protestanţi.

Limba oficială: sârba (în provincia Voivodina sunt oficiale şi: româna, maghiara, slovaca, ruteana şi croata).

Ziua naţională: 15 februarie

Forma de guvernământ: democraţie parlamentară. Constituţia a fost adoptată în octombrie 2006.

Preşedinte ales prin vot direct (mandat de cinci ani): Boris Tadic (reales la 3 februarie 2008). Prim ministru nominalizat de preşedinte şi aprobat de parlament: Mirko Cvetkovic (din 7 iulie 2008).

Parlament: unicameral, 250 deputaţi aleşi prin vot direct pentru un mandat de patru ani. Configuraţia parlamentului după alegerile parlamentare (11 mai 2008): Alianţa „Pentru o Serbie Europeană” (DS, G17+, SPO, LSV, SDP) – 102 mandate; Partidul Radical Sârb (SRS) – 57 mandate; Partidul Democrat din Serbia – Noua Serbie (DSS-NS) – 30 mandate; Partidul Progresist din Serbia (SNS) – 21 mandate; Alianţa Partidul Socialist din Serbia (SPS) + Partidul Pensionarilor (PUPS) + Serbia Unită (JS) – 20 mandate; Alianţa: Partidul Liberal–Democrat (LDP) + Partidul Democrat Creştin din Serbia (HDSS) + Uniunea Social-Democrată (SDU) – 13 mandate; minorităţi: Coaliţia Maghiară – 4 mandate; Lista Bosniacă pentru un Sandjak european – 2 mandate; Coaliţia Albaneză din Valea Preşevo – 1 mandat.

Legături către principalele site-uri oficiale


www.parlament.rs

www.predsednik.rs

www.srbija.gov.rs

www.mfa.rs